Arhive etichetă: broderie

Dictionar de termeni populari

nunta romaniaAC (BOLD) Podoabe pentru prins cosiţa şi acoperitoarele de cap.
ALTIŢĂ Registrul de sus al decorului tripartit al mânecii cămăşii femeieşti (şi al iei populare), situat deasupra încreţului.
ABA Postav gros din care se confecţionau haine ţărăneşti, de obicei alb la culoare. Hainele care erau confecţionate din acest postav.
ALESĂTURĂ Tehnică populară de ornamentare a ţesăturii cu ajutorul mâinilor. Era utilizată la ţeserea catrinţelor.
ANTEREU Haina ţărănească lungă până la brâu, cu mâneci strâmte la margine şi decorată cu găitane. Era frecvent în satele de la sud, fiind purtat împreună ci nădragii. Au purtat şi boierii anteriu, lung până la glezne, încins cu brâu de lână sau de mătase. În această ipostază, albastru la culoare era purtat de către lăutari.
ARGINTAR (AUR AR) Bijutieri care lucrau metalele scumpe. Sunt amintiţi în colinde.
ARNICI Bumbac răsucit, vopsit în culori diferite.
BARIZ Broboadă pătrată produsă în ateliere, din lână foarte fină, de nuanţe diferite.
BATĂ Dungă îngustă (de circa 8-10cm), de culoare roşie sau vişinie, mărgineşte părţile de sus şi de jos ale catrinţei.
BERNEVICI Pantaloni pentru timp rece, strâmţi, din ţesătură de lână, încreţiţi de la glezne până la genunchi.
BERTĂ Broboadă pentru timp rece, pătrată, împletită cu cârligelul din fire de lână ţigaie având colţuri sau franjuri pe la margini.
BRĂŢAR Ă
1. Manşeta mânecii cămăşii.
2. Podoabă din aur, argint sau aramă purtată de femeile înstărite.
Păstrată mai îndelung în satele de la sud.
BOCANCI Papuci meşteriţi de ciubotar, purtaţi de bărbaţi.
BUNDIŢĂ Pieptar din blană de oaie purtat de bărbaţi şi femei, decorat prin brodare sau aplicaţii.
BUNDUŞCĂ Pieptar din blană de oaie purtat la Bucovina.
BREZĂRĂU Aţă pe care se adună şi se încreţeşte partea de sus a stanilor şi a mânecilor cămăşii femeieşti în satele bucovinene.
BÂRNEAŢĂ Cingătoare de lână, mai îngustă decât brâul, cu care se legau capetele catrinţei.
BORANGIC (BURUNCIUC) Mătase prelucrată în condiţii casnice, servind ca materie primă pentru confecţionarea maramelor. Din pânză de borangic se coseau cămăşile sau stanul cămăşii la sud şi în satele de la centru.
BRĂCINARI Aţa de feştilă cu care erau legate izmenele. Se închideau apoi cu un dop de lemn.
BRÂU Cingătoare din lână, ţesută în casă.
BRODERIE, broderii, s. f. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil. Ornamentație fină
Adela lucra la o broderie. IBRĂILEANU, A. 142. Purta una dintr-a-cele scurte cațaveici numite fermenele, broderia căreia, cu fir și cu tertel, îi acoperea tot pieptul. NEGRUZZI, S. I 16. ◊ (Poetic) Crestele lor [ale munților] se sparg, asemeni unor gigantice flori albe și roșii, acoperindu-le umerii cu o broderie spumoasă. BOGZA, C. O. 334. Ploaia cade… Țesînd o delicată broderie Pe pata albă-a unui felinar. CAZIMIR, L. U. 56.
BUCI Cea mai slabă calitate de cânepă, folosită la confecţionarea poalelor cămăşilor, izmenelor, la împletit papucii de casă.
BUNGHI Nasturi.
BURCĂ Suman lung până la glezne cu guler lat sau cu glugă, purtat în satele de la nord.
CATRINŢĂ
1. Ţesătură dreptunghiulară pentru acoperit poalele femeilor constând dintr-o singură foaie.
2. Haină pentru acoperit poalele, constând din două foi unite la brâu.
CAŢAVEICĂ Haina de iarnă purtată în Transnistria de influenţă boierească, garnisită cu blană, lungă până la genunchi, croită în clini.
CĂCIULĂ MOCĂNEASCĂ Căciulă din blană de oi ţigăi, purtată la sudul Republicii Moldova.
CĂMAŞĂ CU ALTIŢĂ (CĂMAŞĂ STRÂNSĂ LA GÂT) Cămaşa cea mai reprezentativă pentru tradiţia populară, preferată de fete.
CĂMAŞĂ CU PETIC (CU PLATCĂ, CU CHEPTARI) Cămaşă rezultată prin dezvoltarea cămăşii de tip tunică, prin adăugarea unei pânze în partea superioară de dinainte a stanului.
CĂMEŞOI Cămaşă de tip tunică, care este croită dintr-o singură bucată de ţesătură.
CÂRPĂ Suport purtat pretutindeni sub care se ascundeau cosiţele împletite ale femeilor, deasupra cu pânză albă cusută cu diferite elemente decorative geometrice – semn distinctiv al femeii măritate. Peste cârpă se aşezau piesele textile de cap.
CHEIŢĂ Dantelă lucrată cu acul, pentru a uni două foi de pânză în procesul coaserii cămăşii.
CHIMIR Brâu lat, de piele, prevăzut cu catarame şi buzunare purtat de oamenii înstăriţi.
CHINGĂ Brâu din lână, ornamentat, purtat deasupra cămăşii de bărbaţi şi femei.
CIOCĂNICĂ La sud – legarea capetelor broboadei pe creştetul capului.
CIUBOTAR Meşter care făcea încălţăminte.
CIUBOTE Încălţăminte de prestigiu, cizme purtate de bărbaţi şi de femei.
CLIN Bucată triunghiulară de pânză sau de stofă, folosită pentru a lărgi piesele de îmbrăcăminte.
COADĂ În sate – podoabă de cap în formă de cilindru decorat cu flori, bentiţe din mărgeluşe, sus cu negară, iar la frunte cu monede, purtată de fetele logodite şi de mirese.
COC Mod de prindere a cosiţelor pe cap, specific femeilor şi fetelor.
COJOCAR Meşter care prelucra pieile şi cosea haine din ele.
COLŢ (CORN) Piesă de acoperit capul femeii în formă de triunghi, având broderie şi dantele.
CORDELE Panglici purtate de fete la găteala de mireasă.
COSIŢAR Podoabă specifică fetelor, purtată pe cap în zilele de sărbătoare. Constă dintr-un suport de forma cercului, confecţionat din lemn, pe care se împleteau şuviţe de păr şi lână roşie, iar deasupra se cosea zgarda din mărgele mărunte, policrome.
Costumul popular reprezintă portul tradițional sau îmbrăcămintea specifică unei regiuni sau țări. În România sunt cămășile populare și pantalonii (băieți) și rochiile/iile tradiționale (fete) din in sau bumbac, decorate cu motive tradiționale, brodate în diferite culori cu flori sau modele geometrice.
CRUCIULIŢĂ Tehnică de cusut.
CUNUNĂ Compoziţie florală purtată de fete, pentru a se deosebi de femei.
CURĂLI – mărgele de coral.
CUŞMĂ, CĂCIULĂ Acoperitoare pentru capul bărbaţilor confecţionată de cojocari
din blană de miel.
FES Comănac din postav roşu, semn distinctiv al femeii măritate.
FIR (HIR, ŞIR) Fir metalic ce imita aurul şi argintul folosit la decorarea cămăşilor, năframelor şi catrinţelor. Broderia cu aceste fire este considerată de meşteri ca având origine românească.
FOTĂ Piesă a costumului popular românesc (bogat ornamentată) purtată de femei, formată dintr-o țesătură dreptunghiulară de lână care se petrece în jurul corpului, ținând locul fustei, sau din două bucăți de stofă acoperind partea din față a corpului (ca un șorț) și pe cea din spate – Din tc. fota.
FRÂNGII Cingători înguste din lână care, înfăşurate în talie de mai multe ori, susţin piesele componente ale portului femeiesc.
FUSTĂ DE ANDROC Haină lungă şi largă pentru acoperit poalele, creaţă, din ţesătură de lână, cu dungi orizontale multicolore, mai late în partea de jos.
GÂŢĂ Cosiţă. Fetele împleteau părul în una, iar femeile în două cosiţe.
GHERDAN Podoabă femeiască realizată din mărgele mărunte,viu colorate, purtată la gât. Obligatorie în ţinuta mireselor din satele de pe malul Prutului.
HOBOT Ştergar de cap dăruit de mire, purtat de vornicei pe două beţe de stuf, cu care este îmbrobodită mireasa după luarea podoabelor de pe cap, la sfârşitul nunţii.
HORBOŢICĂ Dantelă lucrată cu cârligelul.
IE POPULARĂ Cămaşă scurtă împodobită prin brodare cu cusături specifice zonelor folclorice.
IŢARI Pantaloni strâmţi foarte lungi, încreţiţi de la genunchi în jos, făcuţi din păr de lână subţire.
IZMENE Pantaloni bărbăteşti pentru timp cald sau schimburi pentru timp rece.
ÎNCREŢUL SAU CREŢIŞORII Registrul de mijloc în structura tripartită a decorului mânecii cămăşii. Are motive romboidale sau triunghiulare, este de culoare mai deschisă, de obicei de nuanţele galbenului.
LÂNICĂ Fir de lână fină, industrială, folosită la decorarea năfrămiţelor
LEGĂTOARE (COADĂ) Podoabă purtată de fetele din Bucovina pe cap (2-3 duminici înainte de nuntă). Era confecţionată dintr-un carton gros, înalt de 8-10cm, învelit cu o pânză albă de care se prindeau alternativ flori de târg şi bentiţe din mărgeluşe policrome; în partea superioară a legătoarei se înşirau pene de păun sau negară.
LEFŢI Salbă din monede de aur, argint sau din alte metale.
MAMUDELE (MAHMUDELE) La sud – salbe din aur. Mai târziu din tinichele ce imitau
monedele turceşti la sud.
MANTA Haină ţărănească din aba lungă, croită în clini. Era folosită în timpul rece al anului.
MARAMĂ Fâşie de pânză fină, ţesută din borangic sau bumbac cu marginile împodobite cu ornament.
MĂRGELE Podoabe purtate de femei şi de fete.
MĂRGEAN La sud – mărgele din coral.
MINTEAN Cojoc cu mâneci, scurt până la şolduri, uneori acoperit cu postav.
MOADĂ, CÂRPĂ, CAPTUR Piesă de ritual. Prima piesă cu care este acoperit (izolat) părul
împletit al femeii.
MUSCĂ Cusut în cruciuliţă.
NĂFRAMĂ, PÂNZĂTURĂ, ŞTERGAR DE CAP Învelitoare de cap specifică femeilor măritate, ţesută din pânză de bumbac sau in în combinare cu borangicul, ornamentată cu motive decorative, alese cu fire mai groase de bumbac de aceeaşi culoare cu fondul.
NĂFRĂMESC Tip de broderie – bătut pe două feţe. Utilizat la brodarea năfrămiţelor, a cămăşilor bătrâneşti.
NĂDRAGI Pantaloni din postav, cu turul larg, strâmţi de la genunchi în jos şi băgaţi în obiele.
NOJIŢE Şnururi împletite din păr de cal sau de piele cu care se legau opincile de picior.
OBIELE Bucăţi de stofă de lână ţesută în 4 iţe, de obicei de culoare albă, care protejează picioarele. În Sadova s-au purtat şi obiele roşii.
OPINCI Încălţăminte făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele tăbăcită, căreia i se dă forma piciorului, după ce este strânsă cu aţele sau nojiţele.
PAFTALE La sud – podoabe din argint sau alte metale făcute de meşteri
locali pentru a prinde capetele brâului sau a colanului la femei.
PAPUCI Încălţăminte confecţionată de ciubotari, purtată de bărbaţi şi femei.
PAINGIN Tip de găurică, constând din trei stâlpi, uniţi la mijloc în formă de păianjen.
PAVĂ, PAJĂ Pătrat de pânză sau de stofă, introdus sub braţul cămăşii sau a sumanului, pentru a conferi rezistenţă hainei şi a înlesni mişcarea.
PĂR Fire lungi de lână, rezistente, obţinute întimpul scărmănatului cu pieptenele şi utilizate la ţesutul catrinţelor, brâielor, chingilor, frânghiilor, iţarilor.
PIEPTAR Cojocel scurt din blană de miel, evazat, fără mâneci, legat în faţă cu ajutorul a două fire împletite din făşii de piele.
POLCĂ (POLCUŢĂ) Haină de postav, croită pe talie, lungă până la şold cu mâneci, purtată de către femei.
POPULAR, -Ă, populari, -e, . 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ** Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ** (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ** Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – Din fr. populaire.
PRIM Fâşie de blană de miel sau de oaie, cu care erau asigurate pe la margini pieptarele, bondiţele, cojoacele şi cojocelele. Mai târziu a fost înlocuită cu o fâşie de stofă ţesută din lână, neagră la culoare, cu factură ce imită blăniţa de miel.
RÂURI Mod de organizare a ornamentelor în compoziţii, şiruri ornamentale care împodobesc mânecile cămăşii femeieşti de la încreţi în jos, partea din faţă şi cea din spate a cămăşii.
SACÂZ La nordul Moldovei bumbac gros folosit la ţesut poalele cămăşilor.
SALBĂ Podoabă din bani de aur, de argint sau din diferite monede, purtată la gât în părţile nordului şi centrului.
SARAD Găitan din păr de lână, împletit în cinci fire, din care se aplicau, apoi se coseau ornamentele pe sumane.
SĂCUŞOR Cea mai simplă haină de iarnă de tip glugă, specifică unor sate din R. Moldova.
SĂRDAC Haină călduroasă asemănătoare cu sumanul, de culoare neagră, lungă până la genunchi, se lega cu brâul.
SIDEF (PERLAMUTRE, BARLAMUTRE) Mărgele din sidef purtate de femei împreună cu cele de coral şi
cu salbele.
SUMAN (SCUMAN) Stofă de lână ţesută în patru iţe şi dată la piuă. Haină din suman, lungă până la genunchi, având croială dreaptă sau evazată.
STANI Părţile din faţă şi din spate ale cămăşii.
STANUŢI (ILIC) Piesă-suport pentru sânii femeii.
STRAIE Haine, piese de port.
ŞALINCĂ Piesă pentru acoperit capul pe timp rece, de formă pătrată. Era cumpărată dar în multe sate era ţesută şi brodată pe la margini.
TRADIȚIONAL, -Ă, tradiționali, -e, adj. Care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție, întemeiat pe tradiție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. traditionnel.
TRAISTĂ Accesoriu de tip geantă, purtat de oameni pentru a transporta anumite lucruri.
TULPAN La sud – basma.
VERIGĂ (VERIGHETĂ) Inelul purtat de cei căsătoriţi, spre deosebire de tineri care purtau inele.
VRÂSTE Dungi decorative realizate cu suveica, de la o margine la alta a catrinţelor şi ştergarelor de cap.
ZĂBUN Haină ţărănească de iarnă cu mâneci, vătuită, lungă până la genunchi, de obicei de culoare albastră.
ZGARDĂ Zgărdiţă, gherdan.

(sursa: Dex, Wikipedia, Ghid Practic. Costumul popular din R.Moldova)

Rochii cu motive traditionale

Confecționăm, la comandă, rochii și fuste cu broderii tradiționale românești, inclusiv pentru nunți, botezuri sau alte evenimente cu specific tradițional.
Produsele se confecționează la comandă, după măsurile indicate.
Vă oferim o paletă largă de materiale naturale (in, bumbac, lână) în culori diversificate.

Mai multe modele pe facebook

Livrăm în toată țara cu Poșta Română sau firme de curierat.

Pentru relații și comenzi:

rochie motive populare romanesti 1

rochie broderii traditionale

rochie motive populare romanesti 10

nunti botezuri

motiv romania

rochie-ana

rochie motive populare romanesti 11

motiv romanesc rochii

rochie in ieftina broderie

bromania rochii

rochie neagra motive romanesti broderii

rochie rosie motive traditionala

tinuta premiata bromania

traditii broderii

rochie mama si copilul

imbracaminte damatinuta eleganta femeihaine femei rochii romania

rochie motive populare romanesti 3

rochie motive populare romanesti 4

rochie motive populare romanesti 5

rochie motive populare romanesti 6

rochie motive populare romanesti 7

rochie motive populare romanesti 9