Arhive etichetă: ie nationala

Dictionar de termeni populari

nunta romaniaAC (BOLD) Podoabe pentru prins cosiţa şi acoperitoarele de cap.
ALTIŢĂ Registrul de sus al decorului tripartit al mânecii cămăşii femeieşti (şi al iei populare), situat deasupra încreţului.
ABA Postav gros din care se confecţionau haine ţărăneşti, de obicei alb la culoare. Hainele care erau confecţionate din acest postav.
ALESĂTURĂ Tehnică populară de ornamentare a ţesăturii cu ajutorul mâinilor. Era utilizată la ţeserea catrinţelor.
ANTEREU Haina ţărănească lungă până la brâu, cu mâneci strâmte la margine şi decorată cu găitane. Era frecvent în satele de la sud, fiind purtat împreună ci nădragii. Au purtat şi boierii anteriu, lung până la glezne, încins cu brâu de lână sau de mătase. În această ipostază, albastru la culoare era purtat de către lăutari.
ARGINTAR (AUR AR) Bijutieri care lucrau metalele scumpe. Sunt amintiţi în colinde.
ARNICI Bumbac răsucit, vopsit în culori diferite.
BARIZ Broboadă pătrată produsă în ateliere, din lână foarte fină, de nuanţe diferite.
BATĂ Dungă îngustă (de circa 8-10cm), de culoare roşie sau vişinie, mărgineşte părţile de sus şi de jos ale catrinţei.
BERNEVICI Pantaloni pentru timp rece, strâmţi, din ţesătură de lână, încreţiţi de la glezne până la genunchi.
BERTĂ Broboadă pentru timp rece, pătrată, împletită cu cârligelul din fire de lână ţigaie având colţuri sau franjuri pe la margini.
BRĂŢAR Ă
1. Manşeta mânecii cămăşii.
2. Podoabă din aur, argint sau aramă purtată de femeile înstărite.
Păstrată mai îndelung în satele de la sud.
BOCANCI Papuci meşteriţi de ciubotar, purtaţi de bărbaţi.
BUNDIŢĂ Pieptar din blană de oaie purtat de bărbaţi şi femei, decorat prin brodare sau aplicaţii.
BUNDUŞCĂ Pieptar din blană de oaie purtat la Bucovina.
BREZĂRĂU Aţă pe care se adună şi se încreţeşte partea de sus a stanilor şi a mânecilor cămăşii femeieşti în satele bucovinene.
BÂRNEAŢĂ Cingătoare de lână, mai îngustă decât brâul, cu care se legau capetele catrinţei.
BORANGIC (BURUNCIUC) Mătase prelucrată în condiţii casnice, servind ca materie primă pentru confecţionarea maramelor. Din pânză de borangic se coseau cămăşile sau stanul cămăşii la sud şi în satele de la centru.
BRĂCINARI Aţa de feştilă cu care erau legate izmenele. Se închideau apoi cu un dop de lemn.
BRÂU Cingătoare din lână, ţesută în casă.
BRODERIE, broderii, s. f. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil. Ornamentație fină
Adela lucra la o broderie. IBRĂILEANU, A. 142. Purta una dintr-a-cele scurte cațaveici numite fermenele, broderia căreia, cu fir și cu tertel, îi acoperea tot pieptul. NEGRUZZI, S. I 16. ◊ (Poetic) Crestele lor [ale munților] se sparg, asemeni unor gigantice flori albe și roșii, acoperindu-le umerii cu o broderie spumoasă. BOGZA, C. O. 334. Ploaia cade… Țesînd o delicată broderie Pe pata albă-a unui felinar. CAZIMIR, L. U. 56.
BUCI Cea mai slabă calitate de cânepă, folosită la confecţionarea poalelor cămăşilor, izmenelor, la împletit papucii de casă.
BUNGHI Nasturi.
BURCĂ Suman lung până la glezne cu guler lat sau cu glugă, purtat în satele de la nord.
CATRINŢĂ
1. Ţesătură dreptunghiulară pentru acoperit poalele femeilor constând dintr-o singură foaie.
2. Haină pentru acoperit poalele, constând din două foi unite la brâu.
CAŢAVEICĂ Haina de iarnă purtată în Transnistria de influenţă boierească, garnisită cu blană, lungă până la genunchi, croită în clini.
CĂCIULĂ MOCĂNEASCĂ Căciulă din blană de oi ţigăi, purtată la sudul Republicii Moldova.
CĂMAŞĂ CU ALTIŢĂ (CĂMAŞĂ STRÂNSĂ LA GÂT) Cămaşa cea mai reprezentativă pentru tradiţia populară, preferată de fete.
CĂMAŞĂ CU PETIC (CU PLATCĂ, CU CHEPTARI) Cămaşă rezultată prin dezvoltarea cămăşii de tip tunică, prin adăugarea unei pânze în partea superioară de dinainte a stanului.
CĂMEŞOI Cămaşă de tip tunică, care este croită dintr-o singură bucată de ţesătură.
CÂRPĂ Suport purtat pretutindeni sub care se ascundeau cosiţele împletite ale femeilor, deasupra cu pânză albă cusută cu diferite elemente decorative geometrice – semn distinctiv al femeii măritate. Peste cârpă se aşezau piesele textile de cap.
CHEIŢĂ Dantelă lucrată cu acul, pentru a uni două foi de pânză în procesul coaserii cămăşii.
CHIMIR Brâu lat, de piele, prevăzut cu catarame şi buzunare purtat de oamenii înstăriţi.
CHINGĂ Brâu din lână, ornamentat, purtat deasupra cămăşii de bărbaţi şi femei.
CIOCĂNICĂ La sud – legarea capetelor broboadei pe creştetul capului.
CIUBOTAR Meşter care făcea încălţăminte.
CIUBOTE Încălţăminte de prestigiu, cizme purtate de bărbaţi şi de femei.
CLIN Bucată triunghiulară de pânză sau de stofă, folosită pentru a lărgi piesele de îmbrăcăminte.
COADĂ În sate – podoabă de cap în formă de cilindru decorat cu flori, bentiţe din mărgeluşe, sus cu negară, iar la frunte cu monede, purtată de fetele logodite şi de mirese.
COC Mod de prindere a cosiţelor pe cap, specific femeilor şi fetelor.
COJOCAR Meşter care prelucra pieile şi cosea haine din ele.
COLŢ (CORN) Piesă de acoperit capul femeii în formă de triunghi, având broderie şi dantele.
CORDELE Panglici purtate de fete la găteala de mireasă.
COSIŢAR Podoabă specifică fetelor, purtată pe cap în zilele de sărbătoare. Constă dintr-un suport de forma cercului, confecţionat din lemn, pe care se împleteau şuviţe de păr şi lână roşie, iar deasupra se cosea zgarda din mărgele mărunte, policrome.
Costumul popular reprezintă portul tradițional sau îmbrăcămintea specifică unei regiuni sau țări. În România sunt cămășile populare și pantalonii (băieți) și rochiile/iile tradiționale (fete) din in sau bumbac, decorate cu motive tradiționale, brodate în diferite culori cu flori sau modele geometrice.
CRUCIULIŢĂ Tehnică de cusut.
CUNUNĂ Compoziţie florală purtată de fete, pentru a se deosebi de femei.
CURĂLI – mărgele de coral.
CUŞMĂ, CĂCIULĂ Acoperitoare pentru capul bărbaţilor confecţionată de cojocari
din blană de miel.
FES Comănac din postav roşu, semn distinctiv al femeii măritate.
FIR (HIR, ŞIR) Fir metalic ce imita aurul şi argintul folosit la decorarea cămăşilor, năframelor şi catrinţelor. Broderia cu aceste fire este considerată de meşteri ca având origine românească.
FOTĂ Piesă a costumului popular românesc (bogat ornamentată) purtată de femei, formată dintr-o țesătură dreptunghiulară de lână care se petrece în jurul corpului, ținând locul fustei, sau din două bucăți de stofă acoperind partea din față a corpului (ca un șorț) și pe cea din spate – Din tc. fota.
FRÂNGII Cingători înguste din lână care, înfăşurate în talie de mai multe ori, susţin piesele componente ale portului femeiesc.
FUSTĂ DE ANDROC Haină lungă şi largă pentru acoperit poalele, creaţă, din ţesătură de lână, cu dungi orizontale multicolore, mai late în partea de jos.
GÂŢĂ Cosiţă. Fetele împleteau părul în una, iar femeile în două cosiţe.
GHERDAN Podoabă femeiască realizată din mărgele mărunte,viu colorate, purtată la gât. Obligatorie în ţinuta mireselor din satele de pe malul Prutului.
HOBOT Ştergar de cap dăruit de mire, purtat de vornicei pe două beţe de stuf, cu care este îmbrobodită mireasa după luarea podoabelor de pe cap, la sfârşitul nunţii.
HORBOŢICĂ Dantelă lucrată cu cârligelul.
IE POPULARĂ Cămaşă scurtă împodobită prin brodare cu cusături specifice zonelor folclorice.
IŢARI Pantaloni strâmţi foarte lungi, încreţiţi de la genunchi în jos, făcuţi din păr de lână subţire.
IZMENE Pantaloni bărbăteşti pentru timp cald sau schimburi pentru timp rece.
ÎNCREŢUL SAU CREŢIŞORII Registrul de mijloc în structura tripartită a decorului mânecii cămăşii. Are motive romboidale sau triunghiulare, este de culoare mai deschisă, de obicei de nuanţele galbenului.
LÂNICĂ Fir de lână fină, industrială, folosită la decorarea năfrămiţelor
LEGĂTOARE (COADĂ) Podoabă purtată de fetele din Bucovina pe cap (2-3 duminici înainte de nuntă). Era confecţionată dintr-un carton gros, înalt de 8-10cm, învelit cu o pânză albă de care se prindeau alternativ flori de târg şi bentiţe din mărgeluşe policrome; în partea superioară a legătoarei se înşirau pene de păun sau negară.
LEFŢI Salbă din monede de aur, argint sau din alte metale.
MAMUDELE (MAHMUDELE) La sud – salbe din aur. Mai târziu din tinichele ce imitau
monedele turceşti la sud.
MANTA Haină ţărănească din aba lungă, croită în clini. Era folosită în timpul rece al anului.
MARAMĂ Fâşie de pânză fină, ţesută din borangic sau bumbac cu marginile împodobite cu ornament.
MĂRGELE Podoabe purtate de femei şi de fete.
MĂRGEAN La sud – mărgele din coral.
MINTEAN Cojoc cu mâneci, scurt până la şolduri, uneori acoperit cu postav.
MOADĂ, CÂRPĂ, CAPTUR Piesă de ritual. Prima piesă cu care este acoperit (izolat) părul
împletit al femeii.
MUSCĂ Cusut în cruciuliţă.
NĂFRAMĂ, PÂNZĂTURĂ, ŞTERGAR DE CAP Învelitoare de cap specifică femeilor măritate, ţesută din pânză de bumbac sau in în combinare cu borangicul, ornamentată cu motive decorative, alese cu fire mai groase de bumbac de aceeaşi culoare cu fondul.
NĂFRĂMESC Tip de broderie – bătut pe două feţe. Utilizat la brodarea năfrămiţelor, a cămăşilor bătrâneşti.
NĂDRAGI Pantaloni din postav, cu turul larg, strâmţi de la genunchi în jos şi băgaţi în obiele.
NOJIŢE Şnururi împletite din păr de cal sau de piele cu care se legau opincile de picior.
OBIELE Bucăţi de stofă de lână ţesută în 4 iţe, de obicei de culoare albă, care protejează picioarele. În Sadova s-au purtat şi obiele roşii.
OPINCI Încălţăminte făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele tăbăcită, căreia i se dă forma piciorului, după ce este strânsă cu aţele sau nojiţele.
PAFTALE La sud – podoabe din argint sau alte metale făcute de meşteri
locali pentru a prinde capetele brâului sau a colanului la femei.
PAPUCI Încălţăminte confecţionată de ciubotari, purtată de bărbaţi şi femei.
PAINGIN Tip de găurică, constând din trei stâlpi, uniţi la mijloc în formă de păianjen.
PAVĂ, PAJĂ Pătrat de pânză sau de stofă, introdus sub braţul cămăşii sau a sumanului, pentru a conferi rezistenţă hainei şi a înlesni mişcarea.
PĂR Fire lungi de lână, rezistente, obţinute întimpul scărmănatului cu pieptenele şi utilizate la ţesutul catrinţelor, brâielor, chingilor, frânghiilor, iţarilor.
PIEPTAR Cojocel scurt din blană de miel, evazat, fără mâneci, legat în faţă cu ajutorul a două fire împletite din făşii de piele.
POLCĂ (POLCUŢĂ) Haină de postav, croită pe talie, lungă până la şold cu mâneci, purtată de către femei.
POPULAR, -Ă, populari, -e, . 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ** Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ** (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ** Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – Din fr. populaire.
PRIM Fâşie de blană de miel sau de oaie, cu care erau asigurate pe la margini pieptarele, bondiţele, cojoacele şi cojocelele. Mai târziu a fost înlocuită cu o fâşie de stofă ţesută din lână, neagră la culoare, cu factură ce imită blăniţa de miel.
RÂURI Mod de organizare a ornamentelor în compoziţii, şiruri ornamentale care împodobesc mânecile cămăşii femeieşti de la încreţi în jos, partea din faţă şi cea din spate a cămăşii.
SACÂZ La nordul Moldovei bumbac gros folosit la ţesut poalele cămăşilor.
SALBĂ Podoabă din bani de aur, de argint sau din diferite monede, purtată la gât în părţile nordului şi centrului.
SARAD Găitan din păr de lână, împletit în cinci fire, din care se aplicau, apoi se coseau ornamentele pe sumane.
SĂCUŞOR Cea mai simplă haină de iarnă de tip glugă, specifică unor sate din R. Moldova.
SĂRDAC Haină călduroasă asemănătoare cu sumanul, de culoare neagră, lungă până la genunchi, se lega cu brâul.
SIDEF (PERLAMUTRE, BARLAMUTRE) Mărgele din sidef purtate de femei împreună cu cele de coral şi
cu salbele.
SUMAN (SCUMAN) Stofă de lână ţesută în patru iţe şi dată la piuă. Haină din suman, lungă până la genunchi, având croială dreaptă sau evazată.
STANI Părţile din faţă şi din spate ale cămăşii.
STANUŢI (ILIC) Piesă-suport pentru sânii femeii.
STRAIE Haine, piese de port.
ŞALINCĂ Piesă pentru acoperit capul pe timp rece, de formă pătrată. Era cumpărată dar în multe sate era ţesută şi brodată pe la margini.
TRADIȚIONAL, -Ă, tradiționali, -e, adj. Care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție, întemeiat pe tradiție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. traditionnel.
TRAISTĂ Accesoriu de tip geantă, purtat de oameni pentru a transporta anumite lucruri.
TULPAN La sud – basma.
VERIGĂ (VERIGHETĂ) Inelul purtat de cei căsătoriţi, spre deosebire de tineri care purtau inele.
VRÂSTE Dungi decorative realizate cu suveica, de la o margine la alta a catrinţelor şi ştergarelor de cap.
ZĂBUN Haină ţărănească de iarnă cu mâneci, vătuită, lungă până la genunchi, de obicei de culoare albastră.
ZGARDĂ Zgărdiţă, gherdan.

(sursa: Dex, Wikipedia, Ghid Practic. Costumul popular din R.Moldova)

Nunti si botezuri traditionale

Confecționăm pentru botezuri, nunți și alte evenimente cu specific popular:
  - rochii cu broderii tradiționale (inclusiv de mireasă), costume populare sau stilizate, ilice, ii și cămăși tradiționale; 
  - trusouri pentru BOTEZ (includ pătură, crișmă, fașă, pânză pentru lumânare, personalizate prin brodare cu numele copilului și data botezului);
  - costume populare pentru nou născuți (cămașă, pantaloni, brâu tricolor, ilic, botoșei în formă de opincă, căciuliță, trăistuță);
  - mărturii pentru nunți etc.
Mai multe fotografii/modele pe facebook
  • telefon 0731920275
  • E-Mail[email protected]

botez traditional romanescnunta romaneasca tinutanunta popularnunti botezuricostumatie popularabotez hainerochie mireasa traditionalanunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (8)

nunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (7)

nunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (6)

nunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (2)

costum-botez-copiicopii traditional

trusou botez

Ii populare

Confecţionăm ii tradiţionale româneşti și costume populare, pentru adulţi şi copii (inclusiv pentru serbările şcolare).

Preţuri promoţionale pentru ii populare, 
între 100 şi 200 de lei, 
în funcţie de cantitate și 
complexitatea modelului ales.

Pentru relații și comenzi:

  • tel: 0731.920.275
  • email: [email protected]

Mai multe modele de ii populare românești găsiți pe facebook

Livrăm în toată ţara şi în străinătate, prin Poşta Română sau firme de curierat.

ie cu broderii traditionaleIe tradițională model Ana

___________________________________________________________

ie dama model traditionalIe populară Virginia

___________________________________________________________

camasa femei romaniaIe model Maria

___________________________________________________________

broderii traditionale romanestiIe Ioana

___________________________________________________________

ii populare ieftineIe Laura

___________________________________________________________

scoli costume

familie ii populare 1 - Copie

1 Maria

ie laura romania popular

ie nationala ieftina varvara

ie populara ioana

ie populara traditionala ramona

ie romaneasca bianca

ie traditionala romaneasca ana

ie populara daniela

ii traditionale garofite

2 Geanina

3 Claudia

5 Gabriela

6 Natasa

bumbac in material

fata ie

serbare copii spectacol

ii bromania

ii traditionale costume populare

ii populare culori diferite 5

ii populare

romania traditional

ie romaneasca portocaliu

ii populare culori diferite 3

Cămăși populare bărbătești:
Mai multe fotografii cu modele pentru bărbați aici și pe facebook

camasa dacica

ie barbati

celebritati ii populare romania

camasa romania

 

ii populare culori diferite 6

ii populare

 

Costume populare pentru copii

Confecționăm diferite modele de costume populare pentru copii, începând de la botez și până la serbările școlare din grădinițe și școli.

Personalizăm prin broderie numele copilului, data botezului și alte inscripții dorite.  Oferim reduceri pentru comenzi mari.

Telefon 0731 920 275 pentru oferta/cotatie de pret.

fetita costum popular

bebelus tinuta romaneasca

rochita fetita motive traditionale

bromaniacostum popular copii

rochie fetita brodata motive traditionale (2)rochie fetita brodata motive traditionale (1)

ie fetite

rochita fetite

costum popular copii 7

costum popular copii 1

costum popular copii 2

costum popular copii 3

costum popular copii 4

costum popular copii 5

costum popular copii 6

costum popular copii 8

costum popular copii

costum popular botez

botez broderie

Ziua Universala a Iei Românesti

Pe 24 iunie 2014 va fi aniversată pentru a doua oară Ziua Universală a Iei Tradiţionale Româneşti. În anul 2013, la prima ediţie, Ziua Iei Româneşti a reunit oameni îndrăgostiţi de tradiţiile populare din ţara noastră, dar şi din comunităţile române din străinătate. Au fost organizate 143 de evenimente pe șase continente, în 48 de țări.

Anul acesta, sărbatoarea iei româneşti va începe în data de 20 iunie, în ajunul solstițiului de vară și se va termina pe 24 iunie, în aceeași zi cu Sânzienele.

Evenimentul este organizat de comunitatea „La Blouse Roumaine”, ce îndeamnă românii de pretutindeni ca în această perioadă să îmbrace o cămașă tradițional românească, să se fotografieze și să își schimbe poza de profil de pe diferitele rețele de socializare – Facebook, Twitter sau Instagram – și apoi să o împărtașească cu inițiatorii acestei sărbători dedicate iei pe pagina oficiala de facebook.

Sunteți invitați la conectare cu civilizațiile străvechi ale planetei și la experiențe personale unice folosind tehnologia zilelor noastre. Colajul de fotografii etnografice din Africa, Sud-America, ţările scandinave, India, Orientul Apropiat, Tibet, Indonezia, China, Vietnam, parte din expoziția curentă e mărturie vie a faptului că semnele cusute pe ia românească se regăsesc în aproape toate culturile tradiționale ale lumii. Cod vestimentar – IE sau un alt element tradițional, afirmă organizatorii.

Vedetele TVR Internaţional invită românii de pretutindeni să marcheze Ziua Universală a Iei, pe 24 iunie. Cristina Timuş, Sorin Burtea, Mihai Rădulescu, Angela Avram şi Gabriela Dumbravă vor purta bluze tradiţionale sub egida: „Promovează Român(IA) oriunde te-ai afla!”

Sărbătoarea iei româneşti în străinătate

Paris

Românii de pe ambele maluri ale Prutului, stabiliţi la Paris, susţin iniţiativa comunităţii internauţilor de a celebra la 24 iunie Ziua Universală a Iei Româneşti „La Blouse Roumaine”.

Organizatorii îi îndeamnă pe toţi să poate în această zi ia pe străzile pariziene, în metrou, la şcoală, la distracţii.

„Am făcut-o anul trecut, așa că o vom face şi anul acesta! Marţi, 24 iunie, începând cu ora 19.00, şi până spre miezul nopții, vă așteptăm la un picnic în parcul Champ – de – Mars, partea dinspre Turnul Eiffel”. Aceasta este invitația organizatorilor postată pe un site de socializare.

Canada

Muzeul de Textile al Canadei celebreaza Ziua Universala Iei. Este pentru prima oară când o instituţie de cultură internaţională sărbatoreşte IA românească.

Olanda

Pe 22 iunie românii din Olanda se vor întâlni în Piaţa Dam, îmbrăcaţi în ii tradiţionale româneşti.

Un eveniment similar va fi organizat şi în capitala Greciei, Atena.

Evenimente dedicate iei în România

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” invită publicul în perioada 21 – 24 iunie 2014, la evenimentul cultural „La porţile soarelui. Sânzienele”. Va fi organizat un târg de produse meşteşugăreşti şi un spectacol folcloric în care sunt prezentate obiceiuri legate de sărbătoarea Sânzienelor şi începutul secerişului în satul tradiţional.

Sâmbătă, 21 iunie are loc târgul de produse tradiţionale şi un spectacol folcloric cu ocazia evenimentului „Sărbătoarea Margaretelor, Sărbătoarea Pensiunilor” organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în parteneriat cu Agenţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – A.N.T.R.E.C.

Duminică, 22 iunie, publicul este invitat la programele culturale organizate cu ocazia zilei de Sânzienelor dar şi a „Zilei Universale a Iei”. Veţi avea ocazia să admiraţi în cadrul expoziţiei „Podoabe din metal. Istorie şi tradiţie în Ţara Românească” accesorii ale portului popular românesc, dar şi al etnicilor din Balcani. „Pe pajiştile din muzeu, pe lângă pisicile care  plimbă agale, puteţi să vă aşezaţi şi să realizaţi, sub îndrumarea a doi artişti plastici, cununi de sânziene şi icoane pe sticlă, pe care, mai apoi, dacă doriţi, le puteţi oferi cadou celor dragi”, au declarat organizatorii.

O altă expoziţie este cea de Costume de inspiraţie tradiţională a studenţilor de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Departamentul Modă, Anul I, care vă invită să vizionaţi filmul Sisal.

Cei mici dar şi cei mari, sunt aşteptaţi să participe la Teatrul de umbre, unde echipa Muzeului Satului vă va spune Povestea Sânzienelor, preambul al programului folcloric ce va urma, program în care sunt incluse Datini şi obiceiuri de Sânziene, cu Ansamblul Vatra Hărmanului.

Timp de patru zile, vizitatorii vor avea ocazia să achiziţioneze diverse produse – ii, cămăşi, covoare, oale, podoabe – produse din gastronomia tradiţională, produse bio şi cosmetică – săpunuri naturale, pomezi. Vă invităm să descoperiţi plantele de leac şi semnificaţia lor, în Grădinile plantelor de leac, intrând prin porţile larg deschise ale gospodăriilor Ruşeţu şi Dumitra, unde veţi fi atraşi de parfumul suav sau pătrunzător al lavandei, cimbrului, lămâiţei, rozmarinului sau mentei.

Concurs: Cea mai frumoasă ie afişată pe Facebook/Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va fi premiată în data de 25 iunie iar câştigătoarea va beneficia de intrare gratuită timp de 1 săptămână la Muzeul Satului.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român va aşteaptă marţi, 24 iunie 2014, în curtea Institutului Francez din Bucureşti, pentru a sărbători Sânzienele sau Dragaica şi Ziua Universală a Iei, cu expozitie de ii din toate zonele României. Vor avea loc ateliere de creativitate cu lecturi şi proiecţii.

Program

10.00 – 24.00 –ii de sărbătoare şi camăşi de lucru, ii cu poale şi ii fără poale, ie cu altiţă separată şi mânecă lungă, prinsă printr-o bentiţă, ii ciupag, ie de mireasă cusută din marchizet şi brodată cu mătase albă, ie pe pânză de casă, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăşi cu barburi şi cămăşi încreţite la gât.
– de la 12.00 si de la 16.00 – ateliere de creativitate pentru copii
18.00 – Sânzienele şi miezul verii, o scurtă cuvântare etnologică susţinută de Paul Drogeanu, etnolog
20.00 – lectura din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actriţa Adriana Mocca
20.30 – recital Maria Casandra Hausi, Mărturii strabune: cântece străvechi din Maramureş, doine de dor, de dragoste şi hore, prezentate sub forma unui monolog muzical. O poveste cu poveţe pentru cel ce vrea să-nvete…
21.30 – proiecţie de filme de arhivă

Eliana Mall din Braşov se alătură sărbătorii dedicate bluzelor tradiţionale româneşti.

Sâmbătă, 21 Iunie 2014

  • Expoziţia unicat „IA Ieri şi Azi” , realizată în parteneriat cu Asociaţia Portavicum Săcele
  • Ora 10:30 Teatru de păpuşi „Hainele Cele Noi ale Împăratului”
  • Ora 11:00 Atelier de creaţie „Descoperim împreună IA Românească”, realizată în parteneriat cu Asociaţia „Portavicum” Săcele
  • Ora 12:00 Concurs – 2 secţiuni „Cea mai frumoasă IE tradiţională” şi „Cea mai străveche IE” realizat în parteneriat cu Asociaţia „Speranţa pentru Copii” şi Asociaţia „Happy Moms”.

Marţi, 24 Iunie 2014

  • Expoziţia unicat „IA Ieri şi Azi”, realizată în parteneriat cu Asociaţia „Portavicum” Săcele
  • Ora 17:00 Povestea IEI, prezentare susţinută de reprezentanta Asociaţiei „Portavicum” Săcele
  • Ora 17:15 Spectacol tradiţional românesc, susţinut în parteneriat cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii Braşov.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei participă cu un număr de 14 fotografii de arhivă la foto-expoziția intitulată „IA – Haină de lumină a sufletului”, organizată în cadrul evenimentului „Ziua Universală a Iei”, în perioadă 20-24 iunie 2014, la Muzeul ASTRA din Sibiu.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează, în perioada 20 -24 iunie 2014, Ziua Universală a iei, o continuare a proiectului iniţiat de comunitatea social media La Blouse Roumaine în anul 2013.

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului va fi gazda celor patru zile de poveste, timp în care toţi cei entuziaşti vor putea să se iniţieze în arta făuririi de bijuterii şi semne cusute sub îndrumarea unor talentaţi meşteri populari, să participe la un târg de ii, să depene legende de Sânziene. Din program mai fac parte o paradă a iilor, concursul „Cea mai frumoasa ie”, plimbări cu Biciclete Cochete, organizate de asociaţia cu acelaşi nume, un program de animaţii gastronomice, Sânziene Party în Oldies Pub-Live Music şi multe alte surprize.

Program „Ziua Universală a Iei Sibiu – 20 – 24 Iunie 2014
Vineri, 20 IUNIE

Orele 17:00 – Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului (Poarta 3) – Centrul ASTRA pentru Patrimoniu
·        IA, Haină de Lumină a Sufletului – Vernisaj și expoziție de fotografie
·        Fotografii din Arhiva Muzeului ASTRA și Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei
Orele 18:00 – Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului (Poarta 3) – Centrul ASTRA pentru Patrimoniu
·        IA, Haină de Lumină a sufletului – Conferință
Invitați: Pr. Prof. Constantin Necula, Florin Chilian, Mirela Crețu – cercetător științific, director Muzee Pavilionare; Moderator: Mirela Iancu
„Vom vorbi despre tradiţii, obiceiuri, ritualuri, diferenţa între ceremonie şi ritual, povestea unei vieţi legată de ie. Ce înseamnă ia şi cum o integram în viaţa contemporană, cum te poate schimba ia”

Sâmbătă, 21 IUNIE
Orele 09:00 – 19:00 – Pedalând pe drumul brânzei – inițiativă a Asociației Județene de Turism Sibiu în cadrul Zilelor Culturale ale Județului
·           Excursie cu bicicleta – Sibiu – Rășinari – Muzeul în aer liber ASTRA – Sibiu
Punct de plecare: Hotel Parc, ora 9:00
Orele 10:00 – 20:00 – Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului – Târgul de Țară
·        Semne cusute – ateliere de inspirație și creație tradițională pentru copii și adulți – Rodica Ispas, Avrig, Sibiu. Magdalena Dudău, Brezoi jud Vâlcea
·        Atelier MAGIC HANDS STUDIO – semne de carte (între orele 11-13.00)
·        Atelier de bijuterii de inspirație tradițională  – Lucia Todoran Salva, Bistriţa Năsăud;
·        Ateliere cu tineri designeri sibieni – consiliere fashion pentru integrarea IEI în ținuta contemporană
·        Târg de II și obiecte tradiționale
·        Despre ROȘIE – mândra sezonului – Proiect culinar și gustări din bucătăria românească
Orele 18:30 – Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiu – Scena de pe lac
·        Concert Florin Chilian

Orele 11:00 – 18:00 – Zilele Vecinătăţii pe B-dul Mihai Viteazu (Muzeul ASTRA vine în cartierul tău îmbrăcat în IE)
·        Ateliere pentru copii şi familie; stand de produse tradiţionale, terase de relaxare și socializare

Duminică, 22 IUNIE

Orele 10:00 – 18:00 – Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului – Târgul de Țară
·        Semne cusute – ateliere de inspirație și creație tradițională
·        Atelier de bijuterii de inspirație tradițională
·        Ateliere de consiliere pe integrarea IEI cu tineri designeri sibieni
·        Târg de II și obiecte tradiționale
·        Despre ROȘIE – mândra sezonului – Proiect culinar și gustări din bucătăria românească
Orele 14:30
·        Plimbare în IE cu BICICLETE COCHETE pe traseul Piața Mică – Muzeul ASTRA.
Îmbracă-te în IE, împodobește-ți bicicleta, pune-ți o floare în păr și hai cu noi pe bicicletă din Piața Mica până în Muzeul Astra. Nu uita coșul de picnic și buna dispoziție!
Orele 16:00
·        Haideți să ne-adunăm la cel mai mare picnic din Sibiu! Muzeul ASTRA in zona Târgului de Țară
Orele 18:00
·        Concurs și parada celor mai frumoase II. Ia-ți familia, prietenii, așează-ți cosițele și prinde-ți flori în păr și desigur…îmbracă IA sau „cămeșa” noastră faină de Ardeal și spune-ne POVESTEA TA! Iar noi te vom premia!

Orele 11:00 – 18:00 – Zilele Vecinătăţii pe B-dul Mihai Viteazu (Muzeul ASTRA vine în cartierul tău îmbrăcat în IE)
·        Ateliere pentru copii şi familie; Târgul Vecinătăţii, stand de produse tradiţionale
Orele 11:00 – Concert  Junii Sibiului, invitaţi: Viorica Telcean, Nelu Albu, Daniel Rosalim, Răzvan Năstasescu, Traian Stoiță și Camelia Cozma Stoiță.

Luni, 23 IUNIE
Orele 10:00 – 18:00 – Muzeul în are liber din Dumbrava Sibiului
·        Ateliere pentru copii
·        Program cultural și ateliere organizate de Asociația pentru cultură tradițională ZESTREA

Marți, 24 IUNIE
Orele 10:00 – 18:00 – Muzeul în are liber din Dumbrava Sibiului
·        Ateliere pentru copii
·        Reconstituirea obiceiului de Sânziene, ceremonialul Cununei Secerișului și o paradă de costume populare și ateliere organizate de Asociația pentru cultură tradițională ZESTREA
Orele 11:00 – 11:30 – Muzeul în are liber din Dumbrava Sibiului
·        Șezătoare autentică din zona Sibiului – Școala Gimnazială Slimnic – elevii claselor a 2-a și a 3-a.
Coordonator: prof. Emilia Dragomir
Orele 21:00
·        SÂNZIENE PARTY cu RYM – the new band in town în OLDIES PUB – LIVE MUSIC!
Hai cu IA și noi îți dăm o țuică din partea casei. Muzică bună, premii extreme și vise de Sânziene cu ursitul sau ursita. Numai la Oldies Pub – Live Music!

Vatra Dornei „ZIUA UNIVERSALĂ A IEI”

Pe 24 iunie 2014, de Sânziene, la ora 18:00, în Parcul Municipal Vatra Dornei, lângă Foişorul Muzical va fi organizat un eveniment dedicat Zilei Internaţionale a Iei Româneşti.

„Tot ce trebuie să faci este să vii îmbrăcat în ie sau cămaşă tradiţională, înarmat cu bună dispoziţie şi să te bucuri, alături de noi, de o zi frumoasă în parc. Cu mic, cu mare, cu toţii vom fi protagoniştii unui photo-shooting realizat de Flav Pop, Ciprian Pardău şi Mihai Buzilă, dar şi ai unui clip ,,best of”, realizat de Bogdan Leniuc, acestea urmând a fi promovate pe pagina evenimentului”, au declarat organizatorii.

În plus, toate fotografiile vor fi jurizate, urmând a premia:

– cea mai frumoasă ie;
– cea mai fotogenică apariţie;
– cea mai frumoasă prezenţă feminină;
– cea mai frumoasă prezenţă masculină;
– cea mai autentică şi veche ie;

Întâlnirea va cuprinde şi un Spectacol Muzical susţinut de membrii Ansamblului “Plaiurile Dornelor” Vatra Dornei şi alţi invitaţi surpriză.