Arhive etichetă: traditii romania

Obiceiuri tradiționale românești înscrise la UNESCO

UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) este instituţia care protejează bunurile culturale şi naturale din întreaga lume, existența și rolul acesteia fiind consfințite în urma Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, pe 16 noiembrie 1945.

Pe lista UNESO există în prezent peste 1000 de obiective de patrimoniu cultural material imobil şi patrimoniu natural, din 167 de ţări.

În anul 2008 a fost creată oficial lista Patrimoniului cultural  imaterial  al  umanității  UNESCO, în conformitate  cu  prevederile  „Convenției  pentru Salvgardarea  Patrimoniului  Cultural  Imaterial”, adoptată  la  Paris,  în  2003.

Din  2008  și  până  în prezent,  șapte  obiceiuri  românești  au  fost înregistrate în această listă.

Primul  dintre  ele,  înscris  încă  din  2008,  este „Ritualul Căluşului“, un obicei vechi de secole, considerat unul  dintre  cele  mai  impresionante  spectacole  și una dintre cele mai valoroase creații populare ale spiritului românesc. Are loc în săptămâna Rusaliilor și este cel mai important obicei al acestei perioade. Prin jocul lor, călușarii, îmbrăcați în costume populare, apără comunitatea de iele, dar și vindecă și repară relele provocate de acestea.

În anul 2009, Călușului i s-a alăturat „Doina“, esența folclorului românesc. Creație lirică vocală sau  instrumentală  improvizată  și  spontană,  era considerată singurul gen muzical în multe dintre regiunile  țării  noastre,  până  în  anii  1900.  În prezent, au fost localizați aproximativ 15 păstrători ai  acestui  obicei,  reprezentativi  pentru  diferite tipuri de doină.

Anul 2012 a adus pe lista Patrimoniului cultural imaterial  al  umanității  UNESCO Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“. Conform  instituției, ceramica de Horezu este o artă meșteșugărească unică,  reflectând  cunoașterea  și  abilitatea acumulate  de  generații.  Tradiția  ceramicii  de Horezu este divizată între bărbați și femei: bărbații strâng lutul și îl prelucrează, apoi olarii produc ceramica, iar la final, femeile o decorează.

Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“ este  datina populară  inclusă  pe  listă,  în  anul  2013.  Acesta  este  un  obicei tradițional  foarte  vechi,  care  poate  fi  întâlnit atât  pe  întreaga  arie  a  României,  cât  și  în Republica Moldova. Obiceiul colindatului în ceată bărbătească din seara Ajunului de Crăciun este considerat a avea origini latine, iar această opinie a ajuns să fie general acceptată. Cetele de tineri pleacă  în  sat  colindând  fiecare  gospodărie,  iar gazdele îi răsplătesc cu produse sau cu bani.

2015 și „Jocul fecioresc“ Dansurile băieților sunt un gen de dans popular masculin din România practicat în viața comunității în ocazii festive, precum nunți și sărbători, precum și în timpul spectacolelor de scenă. Fiecare comunitate are propriile sale variante, toate care prezintă virtuozitate și combinații armonioase de mișcare și ritm. Un rol special este atribuit liderului și coordonatorului de dans care antrenează și integrează membrii grupului, în timp ce al doilea lider este selectat pentru abilitățile sale de interpret și conduce dansul.

2016 „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova. În trecut, covoarele de perete produse de țesători în comunitățile din România și Republica Moldova erau folosite nu numai ca trăsături decorative și surse de izolație, ci și ca parte a zestrei unei mirese. Au fost necesare o varietate de tehnici pentru a produce piesele cu motive impresionante. Anumite tipare indicau și de unde era țesătorul. Covoarele aveau roluri suplimentare în practicile comunității, cum ar fi la înmormântări unde simbolizau o trecere a sufletului către viața de apoi. De asemenea, au fost expuse la expoziții internaționale ca marcatori ai identității naționale. În aceste zile, covoarele de perete sunt apreciate în principal ca opere de artă pentru spații publice și private și expuse la festivalurile și ceremoniile orașului.

Lista a fost actualizată în 2017 cu obiceiurile de marțișor. Conform Unesco, practicile culturale asociate cu 1 martie cuprind tradiții transmise din cele mai vechi timpuri pentru a sărbători începutul primăverii. Principala practică constă în realizarea, oferirea și purtarea unui fir roșu și alb, care este apoi dezlegat atunci când se vede primul copac de înflorire, rândunică sau barză. Câteva alte practici locale fac, de asemenea, parte dintr-o sărbătoare mai largă de primăvară, cum ar fi acțiunile de purificare în Moldova. Se consideră că artefactul oferă o protecție simbolică împotriva pericolelor, cum ar fi vremea capricioasă, practica asigurând o trecere sigură de la iarnă la primăvară pentru indivizi, grupuri și comunități.

Prezența acestor tradiții pe lista Patrimoniului cultural  imaterial  al  umanității  UNESCO  ajută atât  la  păstrarea  și  promovarea  lor,  cât  și  la valorificarea tradițiilor populare și agroturismului.