Atelier Bromania. Fabricat în România

Produsele textile cu motive tradiționale se confecționează în atelierul nostru, după măsurile indicate de d.voastră, respectând cerinţele de personalizare (lungime, culoare, formă, decolteu, dantelă etc.)

De asemenea, puteți alege la comandă culorile broderiei şi ale materialului.

Putem confecţiona, la cerere, diferite modele de seturi cu motive similare – mamă/tată/copil (foto) – ii populare, rochii etc.

Romanian traditional costumeLucrăm doar pe materiale din fibră naturală (in, bumbac, lână) şi utilizăm dantelă de calitate, din bumbac.

Hainele sunt brodate cu motive tradiţionale româneşti, pe care le puteţi alege gratuit din portofoliul nostru. De asemenea, am creat modele de cămăşi bărbăteşti cu motive dacice.

Produsele pe care vi le oferim nu sunt importate din ţări asiatice, ci sunt fabricate în România şi au preţuri de producător.

Nu suntem plătitori de TVA, în consecinţă nu vom factura suplimentar această taxă.

Atelier Bromania. Ce vă oferim:

Pentru alte detalii vă rugăm să ne contactaţi la nr. 0731 920 275 sau pe email [email protected]

 

Costume populare din Moldova

Specificul principal al costumului popular din zona Moldova este dat de păstrarea unui număr mare de elemente străvechi. În comparaţie cu alte zone folclorice ale României, formele arhaice de port s-au conservat aici în mare măsură. La acest aspect au contribuit izolarea geografică a zonei, puţinele căi de comunicaţie, dar şi existenţa unui patriotism local dezvoltat, manifestat de oamenii acestor locuri.

haine traditionale bromaniaCostumul popular femeiesc din zona Moldova are o structură unitară, fiind format din cămaşă tradițională (ie), poale, catrinţă, brâu şi bârneaţă, pieptar sau bundiţă, opinci, traistă, batic înflorat şi podoabe.

Ia populară (cămaşa) este încreţită şi are mâneca croită din gât. Căutând să-şi împodobească într-un mod cât mai deosebit şi personal cămaşa, femeile din Moldova au creat un impresionant număr de modele, dar respectând totodată repartiţia acestora pe cămaşa populară, brodată pe piept și pe mâneci. Pe pieptul cămăşii şi pe spate sunt cusute decoruri simple, în formă de şiruri verticale. Culorile cele mai des folosite sunt: albul – culoarea curăţeniei şi a nevinovăţiei, roşul – culoarea vieţii şi a bucuriei, verdele – culoarea naturii, negrul – culoarea întunericului.

camasa femei romania

Altiţa reprezintă decorul din partea de sus a mânecii, în formă dreptunghiulară şi dimensiuni variabile, lucrat în întregime cu ornamente compacte. Pentru a sublinia altiţa şi a separa cele două ornamente de bază ale mânecii, s-a realizat încreţul evidenţiat prin diferite tehnici de lucru, motive ornamentale sau culori. O parte din mânecă este ocupată de râuri –şiruri de ornamente cu dispunere oblică sau dreaptă.

Poala este o continuitate a cămăşii. Ea este albă, iar în partea de jos, de jur împrejur are un ornament asemănător celui de pe cămaşă.

Catrinţa este una din cele mai simple piese de port, formată dintr-o ţesătură dreaptă, dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia îşi înfăşoară trupul de la brâu în jos, suprapunând capetele în faţă. Catrinţa are variante locale: catrinţa neagră, catrinţa pestriţă, catrinţa cu vrâste sau catrinţa cu flori.

Brâul în zona Moldovei este ţesut. Brâul este folosit la fixarea cămăşilor şi bârneţelor, pentru susţinerea catrinţelor. Brâul este o ţesătură lungă de circa 2 metri, cu o lăţime de 8 – 12 centimetri, care se înfăşoară de 2 – 3 ori pe după mijloc. Bârneţele sunt mai lungi (de 3 metri) şi mai înguste (de 3 – 5 centimetri) şi au un pronunţat rol decorativ.

Încălţămintea caracteristică costumului popular din zona Moldovei este opinca.

opinci ansambluri folclorice

Ilicul sau bundița înflorată este făcută din material textil (cu fir de lână) sau din două piei de miel, încheiată cu “bunghi” într-o parte sau pe umăr. Motivele ornamentale cusute pe cojoacele de sărbătoare sunt foarte variate. Cele mai vechi sunt motivele abstracte: linia dreaptă, linia subţire (şănătău) şi cea groasă (găitan) erau folosite la conturarea registrelor ornamentale, semicercul, numit potcoavă, rombul, etc. Legate de cultul Soarelui sunt motivele solare foarte răspândite pe pieptarele vechi din această zonă. Cel mai mult au fost cusute pe pieptare motive ca: ruja (floarea, înscrisă în cerc cu şapte sau zece petale; ea este însoţită de crenguţe cu frunze, ilustrând străvechiul motiv al pomului vieţii), bobocul (cu forme diferite de la cel închis până la floare), panseaua, frunza (motiv prezent pe toate piesele cojocăreşti de sărbătoare, înconjurând florile sau fiind individualizate la colţurile de pe piepţi), strugurelul.

Prin armonia şi bogăţia ornamentală şi cromatică, dar şi prin măiestria execuţiei, bundiţele înflorate reprezintă cele mai preţioase piese de podoabă ale costumului popular.

vesta ilic traditional

Traista, deşi nu este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este totuşi socotită piesă de port, întrebuinţată atât de femei, cât şi de bărbaţi. Are formă de sac de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agăţat.

Particularităţile locale sau individuale se evidenţiază la costumul popular de sărbătoare, într-o bogăţie de forme şi variante decorative. Pe lângă cercei, mărgele şi inele, în Moldova se mai poartă ca podoabă de sărbători flori şi panglici în păr.

Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale.

Cămaşa tradițională bărbătească este de două tipuri: cămeşoiul sau cămaşa cu fustă.

ansamblu folcloric

Cămeşoiul este lung până la genunchi şi folosit mai mult de bătrâni. El este despicat la gât, are guler şi este foarte puţin decorat în negru şi roşu.

Cămaşa cu fustă este mai scurtă, iar fusta este separată şi foarte creaţă. Ca şi la cămăşile femeieşti, decorul este dispus în registre, pe zone riguros stabilite şi compus din sisteme ornamentale, între care motivele abstracte sunt dominante, fiind brodate cu multă pricepere într-o cromatică sobră: negru, negru cu galben, maron cu verde, albastru cu galben şi cu mărgele închise la culoare.

Iţarii reprezintă piesa de îmbrăcăminte specifică pentru bărbaţi, de o mare simplitate. Ei sunt lucraţi din postav şi au diferite lungimi. Sunt încreţiţi pe picior. În brâu sunt strânşi cu o sfoară.

Cingătorile specifice costumului popular bărbătesc, sunt brâiele, bârneţele şi curelele.

Brâiele sunt mai late (10 – 30 centimetri) şi mai lungi (peste 2 metri) decât cele femeieşti şi au diferite culori. Ele se poartă peste cămaşă şi se fixează cu bârneţe sau curele. Cingătorile de lungimea taliei se lucrează din piele de vită cu ornamente ştanţate, ţesute cu fâşii din piele, diferit colorate sau cu ţinte originale.

Sumanul este lung sau scurt. El se lucrează cu clini la poale, cu o pavă mare sub braţ şi guler îngust sau mai lat. Acestea sunt realizate din pănură cafenie, cusute cu sărad negru, dispus în benzi în formă de “zgărdiţe”, repartizate pe liniile de îmbinare a părţilor, pe margini şi guler. Opincile, traista şi bondiţa sunt asemănătoare cu cele din portul femeiesc.

Zonele folclorice din România

costume populare moldova

Teritoriul României a fost împărțit de-a lungul timpului în numeroase zone folclorice, în funcție de regiuni, văi ale râurilor mai importante, județe sau subregiuni ale unui județ. Acest sistem de diviziuni,  evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini care, însumate, relevă identitatea românilor, existența lor străveche.

Principalele zone folclorice românești sunt: Moldova, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Transilvania, Maramureș, Dobrogea, care sunt, la rândul lor, subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în ceea ce privește producțiile folclorice.

Bibliografie:

Doagă Aurelia, Ii şi cămăşi româneşti, Editura Tehnică, Bucureşti,1969

Pintilescu Ana: Modele de cusături româneşti, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977

Bobu Florescu Florea, Portul Popular din Moldova de Nord, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1970

Dictionar de termeni populari

nunta romaniaAC (BOLD) Podoabe pentru prins cosiţa şi acoperitoarele de cap.
ALTIŢĂ Registrul de sus al decorului tripartit al mânecii cămăşii femeieşti (şi al iei populare), situat deasupra încreţului.
ABA Postav gros din care se confecţionau haine ţărăneşti, de obicei alb la culoare. Hainele care erau confecţionate din acest postav.
ALESĂTURĂ Tehnică populară de ornamentare a ţesăturii cu ajutorul mâinilor. Era utilizată la ţeserea catrinţelor.
ANTEREU Haina ţărănească lungă până la brâu, cu mâneci strâmte la margine şi decorată cu găitane. Era frecvent în satele de la sud, fiind purtat împreună ci nădragii. Au purtat şi boierii anteriu, lung până la glezne, încins cu brâu de lână sau de mătase. În această ipostază, albastru la culoare era purtat de către lăutari.
ARGINTAR (AUR AR) Bijutieri care lucrau metalele scumpe. Sunt amintiţi în colinde.
ARNICI Bumbac răsucit, vopsit în culori diferite.
BARIZ Broboadă pătrată produsă în ateliere, din lână foarte fină, de nuanţe diferite.
BATĂ Dungă îngustă (de circa 8-10cm), de culoare roşie sau vişinie, mărgineşte părţile de sus şi de jos ale catrinţei.
BERNEVICI Pantaloni pentru timp rece, strâmţi, din ţesătură de lână, încreţiţi de la glezne până la genunchi.
BERTĂ Broboadă pentru timp rece, pătrată, împletită cu cârligelul din fire de lână ţigaie având colţuri sau franjuri pe la margini.
BRĂŢAR Ă
1. Manşeta mânecii cămăşii.
2. Podoabă din aur, argint sau aramă purtată de femeile înstărite.
Păstrată mai îndelung în satele de la sud.
BOCANCI Papuci meşteriţi de ciubotar, purtaţi de bărbaţi.
BUNDIŢĂ Pieptar din blană de oaie purtat de bărbaţi şi femei, decorat prin brodare sau aplicaţii.
BUNDUŞCĂ Pieptar din blană de oaie purtat la Bucovina.
BREZĂRĂU Aţă pe care se adună şi se încreţeşte partea de sus a stanilor şi a mânecilor cămăşii femeieşti în satele bucovinene.
BÂRNEAŢĂ Cingătoare de lână, mai îngustă decât brâul, cu care se legau capetele catrinţei.
BORANGIC (BURUNCIUC) Mătase prelucrată în condiţii casnice, servind ca materie primă pentru confecţionarea maramelor. Din pânză de borangic se coseau cămăşile sau stanul cămăşii la sud şi în satele de la centru.
BRĂCINARI Aţa de feştilă cu care erau legate izmenele. Se închideau apoi cu un dop de lemn.
BRÂU Cingătoare din lână, ţesută în casă.
BRODERIE, broderii, s. f. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil. Ornamentație fină
Adela lucra la o broderie. IBRĂILEANU, A. 142. Purta una dintr-a-cele scurte cațaveici numite fermenele, broderia căreia, cu fir și cu tertel, îi acoperea tot pieptul. NEGRUZZI, S. I 16. ◊ (Poetic) Crestele lor [ale munților] se sparg, asemeni unor gigantice flori albe și roșii, acoperindu-le umerii cu o broderie spumoasă. BOGZA, C. O. 334. Ploaia cade… Țesînd o delicată broderie Pe pata albă-a unui felinar. CAZIMIR, L. U. 56.
BUCI Cea mai slabă calitate de cânepă, folosită la confecţionarea poalelor cămăşilor, izmenelor, la împletit papucii de casă.
BUNGHI Nasturi.
BURCĂ Suman lung până la glezne cu guler lat sau cu glugă, purtat în satele de la nord.
CATRINŢĂ
1. Ţesătură dreptunghiulară pentru acoperit poalele femeilor constând dintr-o singură foaie.
2. Haină pentru acoperit poalele, constând din două foi unite la brâu.
CAŢAVEICĂ Haina de iarnă purtată în Transnistria de influenţă boierească, garnisită cu blană, lungă până la genunchi, croită în clini.
CĂCIULĂ MOCĂNEASCĂ Căciulă din blană de oi ţigăi, purtată la sudul Republicii Moldova.
CĂMAŞĂ CU ALTIŢĂ (CĂMAŞĂ STRÂNSĂ LA GÂT) Cămaşa cea mai reprezentativă pentru tradiţia populară, preferată de fete.
CĂMAŞĂ CU PETIC (CU PLATCĂ, CU CHEPTARI) Cămaşă rezultată prin dezvoltarea cămăşii de tip tunică, prin adăugarea unei pânze în partea superioară de dinainte a stanului.
CĂMEŞOI Cămaşă de tip tunică, care este croită dintr-o singură bucată de ţesătură.
CÂRPĂ Suport purtat pretutindeni sub care se ascundeau cosiţele împletite ale femeilor, deasupra cu pânză albă cusută cu diferite elemente decorative geometrice – semn distinctiv al femeii măritate. Peste cârpă se aşezau piesele textile de cap.
CHEIŢĂ Dantelă lucrată cu acul, pentru a uni două foi de pânză în procesul coaserii cămăşii.
CHIMIR Brâu lat, de piele, prevăzut cu catarame şi buzunare purtat de oamenii înstăriţi.
CHINGĂ Brâu din lână, ornamentat, purtat deasupra cămăşii de bărbaţi şi femei.
CIOCĂNICĂ La sud – legarea capetelor broboadei pe creştetul capului.
CIUBOTAR Meşter care făcea încălţăminte.
CIUBOTE Încălţăminte de prestigiu, cizme purtate de bărbaţi şi de femei.
CLIN Bucată triunghiulară de pânză sau de stofă, folosită pentru a lărgi piesele de îmbrăcăminte.
COADĂ În sate – podoabă de cap în formă de cilindru decorat cu flori, bentiţe din mărgeluşe, sus cu negară, iar la frunte cu monede, purtată de fetele logodite şi de mirese.
COC Mod de prindere a cosiţelor pe cap, specific femeilor şi fetelor.
COJOCAR Meşter care prelucra pieile şi cosea haine din ele.
COLŢ (CORN) Piesă de acoperit capul femeii în formă de triunghi, având broderie şi dantele.
CORDELE Panglici purtate de fete la găteala de mireasă.
COSIŢAR Podoabă specifică fetelor, purtată pe cap în zilele de sărbătoare. Constă dintr-un suport de forma cercului, confecţionat din lemn, pe care se împleteau şuviţe de păr şi lână roşie, iar deasupra se cosea zgarda din mărgele mărunte, policrome.
Costumul popular reprezintă portul tradițional sau îmbrăcămintea specifică unei regiuni sau țări. În România sunt cămășile populare și pantalonii (băieți) și rochiile/iile tradiționale (fete) din in sau bumbac, decorate cu motive tradiționale, brodate în diferite culori cu flori sau modele geometrice.
CRUCIULIŢĂ Tehnică de cusut.
CUNUNĂ Compoziţie florală purtată de fete, pentru a se deosebi de femei.
CURĂLI – mărgele de coral.
CUŞMĂ, CĂCIULĂ Acoperitoare pentru capul bărbaţilor confecţionată de cojocari
din blană de miel.
FES Comănac din postav roşu, semn distinctiv al femeii măritate.
FIR (HIR, ŞIR) Fir metalic ce imita aurul şi argintul folosit la decorarea cămăşilor, năframelor şi catrinţelor. Broderia cu aceste fire este considerată de meşteri ca având origine românească.
FOTĂ Piesă a costumului popular românesc (bogat ornamentată) purtată de femei, formată dintr-o țesătură dreptunghiulară de lână care se petrece în jurul corpului, ținând locul fustei, sau din două bucăți de stofă acoperind partea din față a corpului (ca un șorț) și pe cea din spate – Din tc. fota.
FRÂNGII Cingători înguste din lână care, înfăşurate în talie de mai multe ori, susţin piesele componente ale portului femeiesc.
FUSTĂ DE ANDROC Haină lungă şi largă pentru acoperit poalele, creaţă, din ţesătură de lână, cu dungi orizontale multicolore, mai late în partea de jos.
GÂŢĂ Cosiţă. Fetele împleteau părul în una, iar femeile în două cosiţe.
GHERDAN Podoabă femeiască realizată din mărgele mărunte,viu colorate, purtată la gât. Obligatorie în ţinuta mireselor din satele de pe malul Prutului.
HOBOT Ştergar de cap dăruit de mire, purtat de vornicei pe două beţe de stuf, cu care este îmbrobodită mireasa după luarea podoabelor de pe cap, la sfârşitul nunţii.
HORBOŢICĂ Dantelă lucrată cu cârligelul.
IE POPULARĂ Cămaşă scurtă împodobită prin brodare cu cusături specifice zonelor folclorice.
IŢARI Pantaloni strâmţi foarte lungi, încreţiţi de la genunchi în jos, făcuţi din păr de lână subţire.
IZMENE Pantaloni bărbăteşti pentru timp cald sau schimburi pentru timp rece.
ÎNCREŢUL SAU CREŢIŞORII Registrul de mijloc în structura tripartită a decorului mânecii cămăşii. Are motive romboidale sau triunghiulare, este de culoare mai deschisă, de obicei de nuanţele galbenului.
LÂNICĂ Fir de lână fină, industrială, folosită la decorarea năfrămiţelor
LEGĂTOARE (COADĂ) Podoabă purtată de fetele din Bucovina pe cap (2-3 duminici înainte de nuntă). Era confecţionată dintr-un carton gros, înalt de 8-10cm, învelit cu o pânză albă de care se prindeau alternativ flori de târg şi bentiţe din mărgeluşe policrome; în partea superioară a legătoarei se înşirau pene de păun sau negară.
LEFŢI Salbă din monede de aur, argint sau din alte metale.
MAMUDELE (MAHMUDELE) La sud – salbe din aur. Mai târziu din tinichele ce imitau
monedele turceşti la sud.
MANTA Haină ţărănească din aba lungă, croită în clini. Era folosită în timpul rece al anului.
MARAMĂ Fâşie de pânză fină, ţesută din borangic sau bumbac cu marginile împodobite cu ornament.
MĂRGELE Podoabe purtate de femei şi de fete.
MĂRGEAN La sud – mărgele din coral.
MINTEAN Cojoc cu mâneci, scurt până la şolduri, uneori acoperit cu postav.
MOADĂ, CÂRPĂ, CAPTUR Piesă de ritual. Prima piesă cu care este acoperit (izolat) părul
împletit al femeii.
MUSCĂ Cusut în cruciuliţă.
NĂFRAMĂ, PÂNZĂTURĂ, ŞTERGAR DE CAP Învelitoare de cap specifică femeilor măritate, ţesută din pânză de bumbac sau in în combinare cu borangicul, ornamentată cu motive decorative, alese cu fire mai groase de bumbac de aceeaşi culoare cu fondul.
NĂFRĂMESC Tip de broderie – bătut pe două feţe. Utilizat la brodarea năfrămiţelor, a cămăşilor bătrâneşti.
NĂDRAGI Pantaloni din postav, cu turul larg, strâmţi de la genunchi în jos şi băgaţi în obiele.
NOJIŢE Şnururi împletite din păr de cal sau de piele cu care se legau opincile de picior.
OBIELE Bucăţi de stofă de lână ţesută în 4 iţe, de obicei de culoare albă, care protejează picioarele. În Sadova s-au purtat şi obiele roşii.
OPINCI Încălţăminte făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele tăbăcită, căreia i se dă forma piciorului, după ce este strânsă cu aţele sau nojiţele.
PAFTALE La sud – podoabe din argint sau alte metale făcute de meşteri
locali pentru a prinde capetele brâului sau a colanului la femei.
PAPUCI Încălţăminte confecţionată de ciubotari, purtată de bărbaţi şi femei.
PAINGIN Tip de găurică, constând din trei stâlpi, uniţi la mijloc în formă de păianjen.
PAVĂ, PAJĂ Pătrat de pânză sau de stofă, introdus sub braţul cămăşii sau a sumanului, pentru a conferi rezistenţă hainei şi a înlesni mişcarea.
PĂR Fire lungi de lână, rezistente, obţinute întimpul scărmănatului cu pieptenele şi utilizate la ţesutul catrinţelor, brâielor, chingilor, frânghiilor, iţarilor.
PIEPTAR Cojocel scurt din blană de miel, evazat, fără mâneci, legat în faţă cu ajutorul a două fire împletite din făşii de piele.
POLCĂ (POLCUŢĂ) Haină de postav, croită pe talie, lungă până la şold cu mâneci, purtată de către femei.
POPULAR, -Ă, populari, -e, . 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ** Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ** (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ** Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – Din fr. populaire.
PRIM Fâşie de blană de miel sau de oaie, cu care erau asigurate pe la margini pieptarele, bondiţele, cojoacele şi cojocelele. Mai târziu a fost înlocuită cu o fâşie de stofă ţesută din lână, neagră la culoare, cu factură ce imită blăniţa de miel.
RÂURI Mod de organizare a ornamentelor în compoziţii, şiruri ornamentale care împodobesc mânecile cămăşii femeieşti de la încreţi în jos, partea din faţă şi cea din spate a cămăşii.
SACÂZ La nordul Moldovei bumbac gros folosit la ţesut poalele cămăşilor.
SALBĂ Podoabă din bani de aur, de argint sau din diferite monede, purtată la gât în părţile nordului şi centrului.
SARAD Găitan din păr de lână, împletit în cinci fire, din care se aplicau, apoi se coseau ornamentele pe sumane.
SĂCUŞOR Cea mai simplă haină de iarnă de tip glugă, specifică unor sate din R. Moldova.
SĂRDAC Haină călduroasă asemănătoare cu sumanul, de culoare neagră, lungă până la genunchi, se lega cu brâul.
SIDEF (PERLAMUTRE, BARLAMUTRE) Mărgele din sidef purtate de femei împreună cu cele de coral şi
cu salbele.
SUMAN (SCUMAN) Stofă de lână ţesută în patru iţe şi dată la piuă. Haină din suman, lungă până la genunchi, având croială dreaptă sau evazată.
STANI Părţile din faţă şi din spate ale cămăşii.
STANUŢI (ILIC) Piesă-suport pentru sânii femeii.
STRAIE Haine, piese de port.
ŞALINCĂ Piesă pentru acoperit capul pe timp rece, de formă pătrată. Era cumpărată dar în multe sate era ţesută şi brodată pe la margini.
TRADIȚIONAL, -Ă, tradiționali, -e, adj. Care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție, întemeiat pe tradiție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. traditionnel.
TRAISTĂ Accesoriu de tip geantă, purtat de oameni pentru a transporta anumite lucruri.
TULPAN La sud – basma.
VERIGĂ (VERIGHETĂ) Inelul purtat de cei căsătoriţi, spre deosebire de tineri care purtau inele.
VRÂSTE Dungi decorative realizate cu suveica, de la o margine la alta a catrinţelor şi ştergarelor de cap.
ZĂBUN Haină ţărănească de iarnă cu mâneci, vătuită, lungă până la genunchi, de obicei de culoare albastră.
ZGARDĂ Zgărdiţă, gherdan.

(sursa: Dex, Wikipedia, Ghid Practic. Costumul popular din R.Moldova)

Costume populare copii, pentru serbarile scolare

copii gradinite scoliAtelier Bromania vă oferă, la preț de producător, costume populare pentru serbările școlare ale copiilor din grădinițe și școli.

Confecționăm diferite modele de costume tradiționale, din toate zonele folclorice ale României.

Costumele populare sunt realizate după mărimile indicate, din materiale de calitate (in, bumbac, stofă de lână) și sunt brodate în culori la alegere.

Pentru serbări și alte evenimente cu specific național primim atât comenzi de ii tradiționale, cât și pentru costume populare complete pentru copii (ilic, brâu, catrință etc.)

Livrăm în țară și în străinatate.

Pentru relații suplimentare și oferte de preț – telefon 0731920275.

broderii frumoaseserbari scolare costum amsamblu folcloricbromaniatrusouri

model romanesc tarancute costum national serbare

Nunti si botezuri traditionale

Confecționăm pentru botezuri, nunți și alte evenimente cu specific popular:
  - rochii cu broderii tradiționale (inclusiv de mireasă), costume populare sau stilizate, ilice, ii și cămăși tradiționale; 
  - trusouri pentru BOTEZ (includ pătură, crișmă, fașă, pânză pentru lumânare, personalizate prin brodare cu numele copilului și data botezului);
  - costume populare pentru nou născuți (cămașă, pantaloni, brâu tricolor, ilic, botoșei în formă de opincă, căciuliță, trăistuță);
  - mărturii pentru nunți etc.
Mai multe fotografii/modele pe facebook

botez traditional romanescnunta romaneasca tinutanunta popularnunti botezuricostumatie popularabotez hainerochie mireasa traditionalanunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (8)nunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (7)rochie mireasa romanianunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (6)

nunti botezuri traditional costumatie rochii camasi (2)

costum-botez-copiicopii traditional

trusou botez

24 iunie – Ziua universala a iei romanesti

ie populara traditionala ramona
Pe 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, este sărbătorită în România dar și în străinătate Ziua Universală a Iei Românești.

Cu titlu de noutate, primarul capitalei SUA, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie 2016 drept „Ziua Universală a iei“ în Washington, D.C, răspunzând astfel demersurilor Ambasadei României în SUA. În proclamaţia semnată de primar se arată că ziua de 24 iunie a fost recunoscută şi celebrată în jurul lumii şi este sărbătorită inclusiv de comunitatea românească din Washington, D.C. De asemenea, este menţionat faptul că ia românească a devenit un simbol internaţional al culturii române şi o sursă de inspiraţie pentru mari creatori de modă.

Pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Român din New York a inaugurat seria evenimentelor reunite sub genericul „La blouse roumaine”, prin care se dorea promovarea identității culturale românești în spațiul nord-american și care includea colaborări cu Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti”, Muzeul Țăranului Român și alte muzee etnografice din România, prin organizarea unor expoziții și simpozioane dedicate relațiilor între artele tradiționale românești, curentele de avangardă și creațiile artistice.

Ie tradițională românească
Piesa principală a costumului popular românesc este ia, termenul fiind atribuit doar cămășii femeiești. Inițial, iile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Sub braț, cămașa este prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferă comoditate în timpul mișcării.

Ia populară este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor.

Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Partea din față a cămășii este și ea brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.

În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente. Pe de altă parte, ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — „La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în „România revoluționară”, purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ”Vogue”, în martie 2012, purtată de cântăreața Adele, notează Agerpres. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet.
Comunitatea online „La Blouse Roumaine”, numărând peste 18.000 de membri, a propus ia — bluza tradițională românească — ca brand de țară și a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei.

Ia românească la Palatul Schönbrunn
Dupa succesul inregistrat de evenimentul organizat in anul 2015, cu ocazia sarbatoririi „Zilei mondiale a iei romanesti”, asociatia culturala „Mihai Eminescu” din Viena si-a propus, sa continue traditia si in acest an.
Ia românească la Palatul Schönbrunn
Editia 2016 a „Zilei Iei Românești la Viena” și-a propus focusarea atenției pe promovarea iei românețti, ca element de vestimentație, care poate fi utilizat atât în asortarea ținutelor de tip „casual” cat si pentru cele de „business”.
Evenimentul, care se adresează atât romanilor cat si austriecilor, va avea loc in sala Maria Theresia, din Palatul Schönbrunn.
Cu alte cuvinte, se dorește ca ia românească sa nu lipsească din garderoba femeilor moderne, indiferent daca doresc să o îmbrace ca element al unei ținute sport, a celei de zi sau chiar la ținuta „club” și de „business”. În acest scop, în Viena vor fi prezentata modele variate de ie, atat în ce privește culorile cât și materialele din care sunt realizate.
Evenimentul se bucură de susținerea Institutului Cultural Român din București, a Ambasadei României din Austria, Biroului Național de Turism al României din Austria și Institutului Cultural Român din Viena.

Botezuri si nunti cu specific romanesc

fete natura ii bluze romanestifamilie ii populareConfecționăm pentru nunți, botezuri și alte petreceri tradiționale, cu specific românesc:

  • rochii de mireasă cu motive tradiționale
  • cămașă populară și ilic pentru mire
  • ii tradiționale sau stilizate, ilice pentru nași, invitați etc.

De asemenea, confecționăm mărturii personalizate și pânza pentru buchetul miresei.

costum popular botez

Pentru botez vă putem oferi:

  • Costum popular pentru nou născut (cămașă, pantaloni, brâu tricolor, ilic, botoșei, căciuliță)
  • Trusou de BOTEZ: pătură, crișmă, fașă, pânză pentru lumânare, personalizate prin brodare cu numele copilului și data botezului.

Mai multe modele gasiți aici si pe facebook

Pentru detalii și comenzi contactati-ne pe

Cui ne adresam. Broderii traditionale romanesti

Specificul activității noastre este în principal legat de broderii/confecții cu motive tradiționale românești, respectiv:

 

Deținem un portofoliu bogat de motive tradiționale din toate zonele folclorice ale României pe care le putem aplica, prin brodare, pe obiectele vestimentare pe care le doriți/comandați.

De asemenea, putem realiza la comandă trusouri pentru botez și lenjerii de pat pentru pensiuni/hoteluri (model simplu sau cu broderii tradiționale).

costum popular botez

Deținem dotarea tehnică și umană necesară pentru a broda pe:

  • prosoape, halate, fețe de masă, șervete, huse scaune, echipament-uniforme personal-bucătari, ospătari, menajere etc. (pentru pensiuni, hoteluri, restaurante)
  • echipamente de lucru, echipamente de protecție

De asemenea, oferim prețuri competitive pentru brodarea pe obiecte textile folosite de:

  • spitale, farmacii
  •  firme/instituții ce doresc personalizarea echipamentului de lucru, uniformelor etc.
  • firme de protecție și pază, armată, pompieri, jandarmerie etc.
  • cluburi sportive
  • școli, universități
  • producători de echipamente textile
  • alte grupuri, asociații sau organizații

Ia populara, element de imbracaminte national si traditional

Portul național reprezintă una dintre cele mai importante forme de  cultură ale unui popor, pe baza lui realizându-se cercetări legate de geneza istorică şi etapele principale de evoluţie, formele contemporane şi aria de răspândire, dar și originalitatea în raport cu portul altor popoare.

În îndelungatul proces de evoluţie al costumului popular românesc s-au înregistrat progrese mai mult în înfrumuseţarea pieselor de bază, decât în perfecţionarea sau îmbunătăţirea croielii. Piesa de bază a fost cămaşa pentru bărbaţi si vestita ie pentru femei.

În evoluţia portului popular românesc se evidenţiază trei etape.

În prima etapă portul românesc s-a individualizat în raport cu cel al popoarelor vecine şi s-a diferenţiat în funcţie de zonă. Cromatica s-a diversificat local pe categorii de vârstă şi zone geografice, prin preferinţele pentru anumite tehnici, motive specifice etc.

Cea de a doua etapă a fost influenţată de zona orăşenească. Materialele industriale au înlocuit textilele casnice, piesele tradiţionale au fost înlocuite în portul zilnic şi mai apoi în portul de sărbătoare.

În cea de a treia etapă, contemporană, costumul popular nu se mai foloseşte în mod regulat sau la treburile agricole. Si totuși, național si tradițional, modern și străvechi, ia populară este purtată oricând cu eleganță la ținute de zi, în situații ce valorifică tradiţiile artistice sau la diferite evenimente şi sărbători.

Sună pentru detalii: